Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astazi,21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox, marcată de superstiții și obiceiuri.
În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei.
Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi oile pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.
Ce e interzis să faci
Sunt câteva lucruri pe care creștinii nu le fac în ziua de 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena.
În această zi era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
Se spune că de Sfinții Constantin și Elena nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie pentru că toată viaţa veți avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.
De asemenea, astazi, când sunt prăznuiți Sfinții Constatin și Elena nu este bine să dați păsărilor cerului pâine, pentru că în acest fel se risipește sporului casei. De asemenea, nu trebuie stricat cuibul păsărilor care au pui pentru că în familie vor fi necazuri tot anul.
De Sfinții Constantin și Elena nu se spală și nu se lucrează.
Sărbătoarea populară “Constantinul Puilor”
Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constantinul Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.
Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degraba sub numele de “Constantin Graur” sau “Constantinul Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.